joi, 30 septembrie 2010

Legea Echilibrului


Echilibrul ni se aplica pe nivel cosmic, biologic si personal - corpului nostru, mentalului si emotiilor-amintindu-ne ca orice facem poate sa fie prea mult sau prea putin, si ca daca pendulul nostru intern merge intr-o parte, el se va intoarce inevitabil si in partea cealalta.

Atunci cand faci din doua una, si cand faci exteriorul la fel ca interiorul, si ce e sus la fel cu ce este jos; cand faci in asa fel incat barbatul si femeia sa fie una, atunci vei intra in Imparatia Divina.

Daca Gravitatea este liantul care mentine Universul din a se imprastia, echilibrul se poate spune ca este cheia care ii deschide secretele. Toate lucrurile care exista sunt intr-o stare de echilibru: inalt si jos, interior si exterior, cald si rece, repede si incet, tare si moale, ca un joc al opuselor. Intre polaritati exista insa un punct de echilibru, un Centru.

Chiar fara sa ne dam seama, atunci cand mancam, cand dormim, cand lucram, si cand ne vedem de treburile noastre zilnice, subconstientul nostru lucreaza prin sistemul nostru nervos autonom, impreuna cu sistemul endocrin si hormonal si impreuna cu sistemul circulator pentru a mentine un echilibru delicat al temperaturii si compozitiei sangelui care, daca este schimbat drastic, duce la incetarea vietii. Nu doar supravietuirea noastra ci si insasi calitatea vietii si starea noastra psihica, toate depind echilibru.

Insasi planeta Pamant, functionand ca un organism viu, unic, pe a carui suprafata noi oamenii nu suntem decat niste celule si unde oceanele si vanturile formeaza sistemul circulator, exista intr-o stare de echilibru - echilibru pe care suntem de fapt foarte aproape de a-l distruge. Intr-un fel, drama ecologica globala cu care ne confruntam in prezent reflecta ceea ce se intampla in viata noastra ca indivizi, pentru ca pe masura ce ne maturizam invatam si noi despre propria noastra stare unica de echilibru.

Cu toate ca subconstientul nostru raspunde in mare parte de echilibrul nostru fiziologic, sinele nostru constient este cel care raspunde de stilul nostru de viata si de actiunile noastre. De aceea putem spune ca Legea Echilibrului este legata intim de Legea Alegerii si de Legea Responsabilitatii, care se ocupa cu echilibrul dintre supracooperare si lipsa de cooperare, si demonstreaza cum a obtine echilibrul fie si intr-un singur aspect al vietii noastre poate sa produca o mare schimbare in eficacitatea pe care o manifestam.

In psihicul nostru traiesc arhetipuri si valori atat puritane cat si hedoniste, suntem atat increzatori cat si sceptici, atat fluturi sociali cat si lupi singuratici, si superiori si inferiori, si mai sunt si alte dualitati care sunt responsabile cu contradictiile si agitatia din mintile noastre. Obtinerea starii de echilibru - fizic, emotional, mental si spiritual, aceasta a fost tinta multor traditii globale si a lucrului cu potentialul uman.

Intelepti din fiecare cultura, de la Taoistii chinezi si pana la Rabinii evrei, de la Crestini la Musulmani, toti au recomandat calea de mijloc, calea medie, calea de aur, trecerea cea ingusta. Si in natura, majoritatea oamenilor prospera evitand extremele arsitei desertului sau frigului arctic, stiind ca viata ofera comfortul maxim in zonele temperate.

Literatura, in special povestile pentru copii aduc in discutie teme insuflate de cautarea echilibrului; in cultura ocidentala povestea "Goldilocks si cei trei ursi" exprima acest arhetip, atunci cand Goldilocks alege scaunul care nu este nici prea mare nici prea mic, fiertura care nu este nici prea fierbinte dar nici prea rece, si patul care nu este nici prea tare si nici prea moale, ci "tocmai bine".

Echilibrul insa nu depinde intotdeauna de evitarea extremelor; el imbratiseaza deasemenea abilitatea de a explora uneori extremele, acordand atentie egala ambelor parti pentru a pastra echilibrul de miscare a pendulului. De exemplu uneori vrem sa ne manifestam hedonismul, sa stam treji pana tarziu si sa petrecem, sa ne bucuram cu toate simturile; alte ori putem sa manifestam o dispozitie mai spartana sau mai puritana, mancand sanatos si facand sport. Uneori muncim prea mult, alte ori ne odihnim prea mult. Cu timpul ne observam punctul de echilibru, atata vreme cat avem grija sa mergem in mod egal in ambele directii, si sa ne intoarcem intotdeauna la centru.

Extremele creeaza totusi stress, si necesita intoarcerea in directia opusa. O masura a constiintei si intelepciunii noastre este centrarea vietii si actiunilor noastre in jurul acestei cai de mijloc. Un vehicol condus cu moderatie in fiecare zi functioneaza mai bine decat unul tinut in nefolosire saptamani la rand, ca sa fie apoi condus cu viteza in saptamanile urmatoare; tot la fel, echilibrul este cheia unei vieti lungi si sanatoase.

Ce constituie "echilibrul" difera intrucatva pentru fiecare din noi, datorita temperamentului, dispozitiei si constitutiei noastre diferite. Unii oameni de exemplu se simt bine facand mai mult exercitiu fizic decat altele, si chiar nevoile noastre se schimba cu timpul. Fiecare dintre noi trebuie sa-si afle propriul punct de echilibru, definit de calitatile si nevoile noastre fizice si psihologice, si nu adaptat dupa valorile altora. Cat de mult sa exersam? Cate orgasme trebuie sa avem pe saptamana sau pe luna sau pe an? Cat de mult sa mancam? Toate aceste lucruri pot avea o medie statistica, insa singurul raspuns adevarat poate fi "Cate iti fac bine".

Problemele specifice de viata pe care fiecare din noi trebuie sa le echilibreze depind in mare masura si de numarul principal cu care lucram in viata noastra (numarul obtinut prin adunarea cifrelor zilei, lunii si anului in care ne-am nascut) si care indica scopul principal al vietii noastre.

-Cei care lucram cu nr.1, avem de echilibrat extremele superioritatii elitiste si insecuritatii.

-Cei care lucram cu nr.2, avem de gasit calea de mijloc dintre a ajutorul exagerat si sustragerea

de la ajutorare, din cauza resentimentelor.

-Cei care lucram cu nr.3, avem de echilibrat extremele maniei date de increderea exagerata in

puterile proprii, cu deprimarea data de neincrederea in fortele proprii.

-Cei care lucram cu nr.4, avem de gasit echilibrul dintre mental si emotional, dintre analiza si

confuzie.

-Cei care lucram cu nr.5, avem de gasit echilibrul care sa opreasca oscilatia intre

independenta extrema si extrema dependenta.

-Cei care lucram cu nr.6, avem de cautat realismul echilibrat, care sa ne ajute sa evitam oscilatia

intre idealism si dezamagirea inevitabila.

-Cei care lucram cu nr.7, avem de obtinut echilibrul dintre increderea prea naiva si teama de

tradare.

-Cei care lucram cu nr.8, avem de gasit echilibrul intre pasivitate si agresivitate, si intre

indestulare si infometare.

-Cei care lucram cu nr.9, avem de cautat echilibrul dintre tendintele noastre hedoniste si cele

puritane, intre integritatea rigida si opusul sau.

Multi dintre noi ne cautam punctul de echilibru testandu-ne limitele si explorand extremele in fiecare directie, si apoi invatandu-ne lectia prin consecintele pe care le suportam. Desi nu este calea cea mai usoara, aceasta s-ar putea sa fie calea cea mai comuna. Toate sfaturile bune din lume nu au putut schimba aceasta metoda a pendulului. Sfaturile si experientele altora se poate sa nu fie aplicabile pentru noi, uneori simtim nevoia sa aflam noi insine; experienta se poate sa nu fie calea cea mai usoara de a invata, dar pare sa fie una din cele mai sigure cai.

Legea echilibrului ne reaminteste sa privim cu atentie la partile care s-ar putea sa fie dezechilibrate in viata noastra. Fie ca suntem femei fie ca suntem barbati, avem noi oare grija sa echilibram masculinul si femininul din fiinta noastra? Echilibram noi munca cu familia, grija fata de noi insine cu grija fata de altii?

Privind la viata noastra in lumina acestei legi, vom putea sa ne privim dintr-o perspectiva mai completa, sa facem modificarile corespunzatoare si sa gasim un mai profund sens al sanatatii, armoniei si pacii interioare.

A Da si A Primi

Desi deseori oferim lucruri, favoruri, apreciere sau atentie

gandind ca vom primi ceva in schimb, Universul ne reaminteste

faptul ca lucrul de care avem cea mai mare nevoie este lucrul pe

care trebuie cel mai mult sa-l oferim.

O aplicatie speciala a Legii Echilibrului se aplica celor dintre noi care ne simtim din punct de vedere emotional atat de dependenti incat vrem sa primim ingrijire fara sa fie necesar sa oferim si noi la randul nostru acelasi lucru. Toti avem necesitati emotionale si in mod constient sau inconstient cautam modalitati de a primi mai multa iubire, apreciere si intelegere. Dar actiunile bazate pe dorinta de a primi fara a oferi - folosind metode indirecte pe care le-am invatat in copilarie ca sa obtinem ceea ce ne doream - incep cu timpul sa nu mai functioneze.

Aceasta anexa la Legea Echilibrului exprima faptul ca primim ceea ce dam. Cei mai multi dintre noi suntem familiarizati cu aceasta tema, dar cati dintre noi punem in practica acest lucru? Se poate sa oferim, dar de cele mai multe ori atasam interesele noastre de ceea ce oferim, cum ar fi atunci cand cheltuim bani, ne purtam frumos, facem complimente, dar o facem din dorinta de a primi ceva in schimb. Nu e nimic rau in acest lucru, atata doar ca uneori evenimentele nu se petrec asa cum speram; daruirea facuta in mod conditionat are o energie ca un fel de carlig, care cumva reteaza energia mai inalta sau respinge rezultatul dorit. Secretul oferirii si primirii este faptul ca ceea ce simtim ca ne dorim este in realitate un mesaj de la sinele nostru mai profund care ne spune de fapt ce avem cea mai mare nevoie sa oferim.

Echilibrul, inima stravechii intelepciuni Taoiste, este un lucru atat de important in viata noastra incat formeaza o matrita pentru mult din ceea ce numim "dezvoltarea spirituala" sau "cresterea personala". A aplica aceasta lege nu este usor, insa eforturile aduc intotdeauna rezultate pe merit, pentru ca putem in acest chip sa ne stapanim pe noi insine si sa fim stapani pe viata noastra.

Exercitiile care urmeaza pot sa ajute pe fiecare sa obtina alinierea cu Legea Echilibrului, prin experienta personala si aplicarea sa directa.

Experienta Echilibrului

In viata noastra a fiecaruia, cum exploram noi oare ambele parti pentru a afla calea de mijloc? Se poate incerca acest exercitiu simplu:

1. Punem un cos de hartii in centrul incaperii. Stam pe scaun sau in picioare la cativa metri departare, avand langa noi hartii mototolite sau alte obiecte mici pe care sa le aruncam in cos. Privim cu atentie unde cad obiectelepe care le-am aruncat la cos.

Pentru fiecare hartie care a mers prea departe, avem grija sa aruncam data urmatoare in asa fel incat sa vina prea aproape.

Pentru fiecare aruncare facuta prea mult spre stanga, facem in asa fel ca urmatoarea aruncare sa mearga prea mult spre dreapta.

2. Observam atent actiunile descrise mai sus, si cum ne-au ajutat ele sa obtinem centrarea.

Aplicarea Legii Echilibrului

1. Pentru a aplica Legea Echilibrului, avem grija sa luam in consideratie ambele alternative. Ne punem urmatoarele intrebari:

Vorbesc cumva prea repede sau prea tare ? (In cazul acesta experimentam cum este atunci cand vorbim foarte rar sau foarte incet).

Mananc cumva prea repede? (In acest caz experimentam actiunea de a manca foarte incet).

Am deseori muschii prea tensionati ? (Experimentam atunci cum este cu ei "prea" relaxati).

2. Intrebam pe cineva care ne cunoaste bine urmatoarele lucruri:

Considera ca lucrez prea mult, sau prea putin?

Sunt prea rigid sau prea sensibil in ceea ce fac?

Sunt prea dependent, sau prea independent?

Sunt prea sigur pe mine, sau prea nesigur?

Sunt prea strict sau prea indulgent cu propria persoana?

Sunt inclinat mai mult sa dau, sau sa primesc?

3. Daca credem ca felul cum ne vede persoana respectiva merita luat in consideratie, privim la un aspect care are nevoie de echilibrare, si ne intrebam: cum as putea sa aduc aspectul acesta in echilibru? Cum ar fi lucrurile facute "invers" ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu