Religia dacilor

Cred ca cel mai inexplicabil lucru in legatura cu stramosii nostrii geto-daci este disparitia aproape totala a religiei acestora. In conditiile in care credintele religioase ale dacilor erau superioare multor altor conceptii contemporane lor, este de neinteles cum acestea au fost inlocuite asa de usor cu o alta credinta. La ora actuala tot ce a ramas din vechiul cult religios sunt doar o serie de obiceiuri asociate cu diversesarbatori religioase crestine ,prezente mai ales in mediul rural. Oare si-au parasit dacii zeii asa cum presupun unii istorici ca si-ar fi parasit si limba? Oare expansiunea crestina ,foarte bine pregatita si sustinuta de diverse mari puteri de-a lungul a sute de ani ,nu a gasit in religia daca o piedica ,chiar daca ea persista pe aceste meleaguri de sute si mii de ani? In lipsa unor raspunsuri la aceste intrebari, tot ce pot sa fac este o prezentare a religiei dacilor. Amintesc cititorului ca faptele si ideile prezentate aici au trecut inevitabil prin filtrul gandirii mele si ca pentru o relatare istorica mai exacta este preferabil sa se studieze una dintre multele lucrari din acest domeniu.

Generalitati

Principala referire ramasa despre istoria tracilor in general si a getilor in special ii apartine lui

Herodot:
"Ei cred ca nu mor, ci ca cel ce-si da sfarsitul se duce la zeul Zamolxis; unii dintre dinsii cred ca acesta este Gebeleizis.Acestui zeu ei ii trimit un mesager ales de o majoritate si pe care il insarcineaza sa transmita cererile fiecaruia. Iata cum se realizeaza acest lucru: cativa dintre ei se aseaza in rind tinand in maini cate trei sulite ,altii il apuca de maini si de picioare pe cel ce trebuie trimis la Zamolxis si il arunca in aer astfel incat acesta sa cada pe varful armelor. Daca acesta este strapuns si moare ei cred ca zeul l este prielnic ,iar daca nu moare ei dau vina pe mesager ,pe care il considera un om de nimic, si aleg un altul pe care sa-l trimita. Acestuia i se da aceeasi insarcinare cat este inca in viata. Tot acesti traci cand tuna si fulgera trag cu sageti in sus ,spre cer, si arunca amenintari la adresa zeului."
Tot Herodot aduce lamuriri si asupra ritualurilor ce au loc la nasterea sau moartea unui trac.El ne spune ca atunci ,cand se naste un copil, tracii il plang pe acesta pentru bolile ce va trebui sa le infrunte dar "pe morti ei ii ingroapa (N.A. asa am preluat acest citat nu stiu daca ritul inmormantarii este mentionat de Herodot sau este o greseala a autorului care a redat citatul) cu veselie ,pe motiv ca a scapat de atatea rele si ca este binecuvantat...",la moartea unuia dintre ei una dintre sotii "care a fost considerata cea mai buna de catre sot ,este slavita ,omorata si ingropata cu acesta. Celelalte sotii sunt foarte suparate si se considera dezonorate...".Acest citat nu se refera la daci ci la trausi dar Herodot afirma ca acestia indeplinesc ritualuri specifice si altor traci.
Aceste citate ilustreaza caracteristicile generale ale religiei trace ,si deci probabil si geto-daca. Se lamureste faptul ca acestia foloseau sacrificii umane catre zei si ,cred eu , faptul ca dacii erau foarte credinciosi religiei lor ducandu-si intreaga viata de la nastere si pana la moarte in spiritul credintei lor. Sacrificiile sunt voluntare si considerate un semn de mare respect iar obiceiurile de inmormantare si nastere fac parte probabil deja din spiritul trac care ii identifica drept un popor cu totul aparte ,cu conceptii si obiceiuri foarte diferite de ale altor popoare. Trebuie totusi subliniata caracteristica tribala a religiei trace, in sensul ca obiceiurile pot diferi de la trib la trib, si ca practicile prezentate mai sus este posibil sa nu fie valabile pentru anumite ramuri ale neamului trac.

Zamoxis
Voi incepe prezentarea zeilor daci cu Zalmoxis pentru ca acesta este considerat, in general ,cel mai important zeu al dacilor si chiar al tracilor in general. Mai intai trebuie mentionat faptul ca mai multi istorici ,printre care si Vasile Parvan, au considerat ca religia daca era de fapt o religie monoteista si ca Zalmoxis sau Gebeleizis sunt doar diverse ipostaze ale unui zeu unic, un zeu al carui nume nici macar nu putea fi rostit. Dar sa me intorc la Zalmoxis si la marturia lui Herodot care afirma ca a afla de la grecii de la Hellespont si Pont ca Zalmoxis a fost un sclav din Salmos care a slujit si la Pitagora. Mai apoi insa tot el afirma ca dupa parerea sa "Zamolxis a trait cu multi ani inaintea lui Pitagora". Herodot mai spune ca ascensiunea lui Zamolxis in randurile daco-getilor s-ar fi datorat educatiei ioniene superioare pe care acesta a deprins-o din timpul sederii sale in Grecia. Se mentioneaza si un posibil motiv pentru divinizarea sa si anume faptul ca acesta "coborandu-se in locuinta subterana a ramas acolo timp de trei ani. Tracii il regretara si il jelira ca pe un mort. In al patrulea an insa el li se arata, astfel incit ei vazura adeverindu-se toate cele spuse de Zamolxis." Acest pasaj a generat de-a lungul timpului o serie de discutii contadictorii ,istoricii formand doua tabere : una care sustine ca Zamolxis a fost un sclav grec si alta care afirma ca acest lucru ,fiind pus sub semnul intrebarii chiar de Herodot ,nu este demn de crezut. Exista totusi marturia ca Zalmoxis este cel care a impus cultul nemuririi , cult ce a avut un mare impact asupra tracilor ,cult ce le-a oferit un caracter aparte printre alte popoare. Se cunoaste , ca lucru general acceptat si sustinut de scrierile antice , nepasarea tracilor fata de moarte ,acestia acceptand moartea cu calm si chiar voluntar. Trebuie subliniat faptul ca acesta religie a devenit o parte din sufletul trac , indiferenta fata de moarte nu este un act de bravada sau de aparenta ,nu exista marturii istorice care sa afirme ca ,spre exemplu ,petrecerile ce aveau loc la inmormantarea unui trac reprezinta doar o bucurie rituala ,doar niste reguli ce trebuiau acceptate pentru a nu-l supara pe zeu, si nu bucuria reala a unui om care considera ,din tot sufletul ,ca o fiinta iubita a plecat intr-un loc mai bun. De-a lungul a sute de ani razboinicii traci s-au remarcat prin eroismul lor , prin "cautarea" mortii ,nu in scopul de a devenii eroi ci pentru ca asa erau ei.

Calaretul trac (Eroul zeu)
O trasatura unica a religiei trace o constituie credinta in calaretul trac. Dupa unii istorici acesta era fiul Marii Zeite ,mama tuturor zeilor , si era figura centrala a religiei trace. El reprezenta un erou-zeu aducator de speranta ,care vede si aude tot , un zeu al soarelui si al lumii subterane , protector al vietii si aparator impotriva raului. As vrea sa fac o mica paranteza . Ma intriga slaba mediatizare in tara noastra a acestei figuri eroice antice .Din motive necunoscute mie ,cartile de istorie din scoli nu mentioneaza nimic despre acest zeu-erou ,desi marturii istorice exista la tot pasul ,calaretul trac fiind foarte cunoscut si de vechii greci si romani. Este trist ca un popor cu o istorie asa de aparte sa nu inteleaga importanta existentei eroilor autohtoni pentru educatie si pentru intarirea unei constiinte nationale atat de patata la ora actuala. Dar sa revenim la istorie ...

Marturii despre calaretul trac exista sub forma a mii de reprezentari pe vase de lut sau pe diverse alte obiecte si a sute de sanctuare. Mai tarziu acest erou a fost asimilat de religia crestina sub forma Sfantului Gheorghe. Exista marturii conform carora in Bulgaria ,la inceputul acestui secol ,oamenii mergeau inca in pelerinaj la unul dintre sanctuarele dedicate acestui zeu (dar nu si in Romania??? N.A.). In ciuda dezinteresului pe care se pare ca romanii il acorda istorie lor ,nu pot sa nu remarc impactul pe care il are (sau l-a avut pana de curand ) figura Sfantului Gheorghe ,lucru dovedit de prezenta masiva a acestui nume. Prezenta acestui erou zeificat pare sa se suprapuna perfect peste imaginea de razboinici pe care si-au faurit-o tracii de-a lungul timpului si peste credinta in nemurire propovaduita de Zamolxis.

Dionis
Voi spune doar cateva cuvinte fata de acest zeu a carui influenta este mai mult banuita decat demonstrata. Se pare ca si cultul lui Dionis a avut un mare impact in Dacia. Relevant este faptul ca marele preot dac ,din vremea lui Burebista , Deceneu a ordonat taierea viilor. Acest fapt a dat nastere la doua interpretari. Prima interpretare a fost ca actul tairii viilor a avut un caracter administrativ si ca a avut scopul de a limita consumul de vin si a-i face pe daci sa acorde un mai mare interes indatorilor fata de stat. O a doua interpretare se refera tocmai la dezvoltarea cultului lui Dionis ,zeul grec al vinului si petrecerilor , lucru considerat de marele preot Deceneu drept o amenintare la adresa adevaratei credinte.